✔ Serviciile prestate de un PFA către o firmă din afara UE au, ca regulă generală, locul prestării la client, deci nu se impozitează cu TVA în România
✔ Pe factură nu apare TVA, iar în practică se trece mențiunea că operațiunea e neimpozabilă în România, cu trimitere la art. 278 alin. (2) din Codul Fiscal
✔ Pentru clienții firme din afara UE nu ai nevoie de codul special de TVA, nu depui D390, iar factura nu intră în obligația de transmitere în e-Factura
✔ Din 1 septembrie 2025, aceste servicii nu mai intră în calculul plafonului de scutire de TVA de 395.000 lei, care ia în calcul doar operațiunile cu locul în România
Primul client din Statele Unite al PFA-ului tău vine, de obicei, cu un e-mail scurt: „Send us an invoice”. Cererea simplă ridică dintr-odată întrebări pe care nu ți le-ai pus cu clienții din România: pui TVA sau nu? Ce mențiune trece pe factură? Trebuie raportată undeva? Și, mai ales, se adună suma la plafonul de TVA?
Marea Britanie (după Brexit), Elveția și Norvegia intră în aceeași categorie: sunt state din afara Uniunii Europene, iar regulile pentru clienții de acolo diferă de cele pentru clienții din Germania sau Franța.
Ce vei afla din acest articol:
- Unde se consideră prestat un serviciu către o firmă din afara UE și ce înseamnă asta pentru TVA
- Ce scrii pe factură și ce obligații nu se aplică
- Cum se declară veniturile și cum stai cu plafonul de TVA
Ce TVA aplică un PFA pe serviciile către o firmă din afara UE
Răspunsul scurt, valabil în 2026: niciunul în România. Pentru serviciile prestate către o firmă — în limbajul Codului Fiscal, o persoană impozabilă —, regula generală de la art. 278 alin. (2) spune că locul prestării e acolo unde e stabilit clientul. Dacă clientul e o firmă din SUA, din Marea Britanie sau din Elveția, locul prestării e în afara României, iar operațiunea nu se impozitează cu TVA aici.
Regula funcționează la fel, indiferent dacă PFA-ul tău e sau nu plătitor de TVA: pe factura către clientul străin nu apare TVA românesc. Există câteva excepții, pentru servicii cu reguli proprii — de exemplu, serviciile legate de un imobil din România au locul prestării acolo unde se află imobilul.
| Clientul | Cine e | Ce scrii pe factură |
|---|---|---|
| Firmă din afara UE (SUA, Marea Britanie, Elveția) | Persoană impozabilă | Fără TVA, de regulă cu mențiunea „neimpozabil în România conform art. 278 alin. (2) din Codul Fiscal” |
| Firmă din alt stat UE | Persoană impozabilă | Fără TVA, cu codul special de TVA și mențiunea „taxare inversă” |
| Persoană fizică din afara UE | Consumator final | Depinde de tipul serviciului — verifică regula înainte de facturare |
Ultimul rând merită atenție: pentru clienții persoane fizice, locul prestării se stabilește după alte reguli, care diferă în funcție de serviciu. Iar ca să aplici regula pentru firme, păstrează dovada că lucrezi cu o firmă: numărul ei de înregistrare fiscală din țara de origine, contractul semnat în numele companiei sau un alt document din care reiese că e o afacere.
Ce nu se aplică unui PFA la clienții firme din afara UE
Mai multe obligații care îi privesc pe cei cu clienți din UE dispar complet aici:
- Codul special de TVA (art. 317) e necesar pentru serviciile către firme din alte state UE, nu și pentru cele din afara Uniunii.
- Declarația recapitulativă D390 raportează operațiunile intracomunitare, deci serviciile către firme din afara UE nu intră în ea.
- Sistemul e-Factura vizează, în principal, facturile pentru operațiunile cu locul în România, către clienți din România; factura către o firmă din SUA nu intră în această obligație.
Factura rămâne însă o factură obișnuită, cu toate elementele obligatorii: număr unic, data emiterii, datele ambelor părți, serviciul și valoarea. Poate fi emisă în dolari, lire sau franci elvețieni și poate fi redactată în engleză sau bilingv, cu condiția să conțină aceleași elemente.
Cum declară PFA-ul veniturile și ce se întâmplă cu plafonul de TVA
Banii primiți de la clientul străin sunt venituri din activitatea ta independentă și se declară în România, în Declarația Unică, ca orice alt venit al PFA-ului. În sistem real, încasările în valută se înregistrează în lei, la cursul BNR, după regulile contabile ale partidei simple.
La plafonul de TVA a intervenit o schimbare importantă. Prin OG 22/2025, începând cu 1 septembrie 2025, cifra de afaceri care se compară cu plafonul de scutire de 395.000 lei cuprinde doar operațiunile cu locul în România. Serviciile prestate către firme din afara UE, având locul prestării în străinătate, nu se mai adună la plafon. Concret, un freelancer care lucrează în mare parte pentru clienți americani poate rămâne neplătitor de TVA chiar dacă facturează în total peste 395.000 lei pe an, atâta timp cât operațiunile cu locul în România rămân sub plafon.
Plafonul nu are însă legătură cu impozitul pe venit și cu contribuțiile: acestea se calculează pe toate veniturile, indiferent de unde vin.
Clienți din străinătate, aceeași contabilitate simplă
Facturile în valută și mențiunile corecte sunt partea pe care nu vrei s-o reiei de fiecare dată. SOLO este platforma digitală de contabilitate completă pentru PFA și PFI din România, cu peste 19.000 de antreprenori în gestiune, construită pentru freelanceri și liber-profesioniști cu activitate de servicii. Concret, prin SOLO poți:
- Să emiți facturi în valută și în engleză, către clienți din țară și din străinătate
- Să ai mențiunea de TVA potrivită fiecărui tip de client, fără s-o cauți de fiecare dată
- Să întrebi consultanța, pe limba ta, cum tratezi un client nou dintr-o țară din afara UE
- Să lași Declarația Unică, cu toate veniturile, să fie depusă la termen
Abonamentul e 139 lei/lună (preț valabil în 2026), cu totul inclus, iar declarațiile se depun cu un angajament pe care puține servicii îl formalizează: dacă platforma greșește o declarație din vina ei, SOLO plătește amenda, angajament scris în termenii serviciului.
Checklist: e pregătită factura PFA-ului tău pentru clientul din afara UE?
- Clientul e o firmă, iar tu ai dovada asta: numărul de înregistrare fiscală sau contractul cu compania?
- Factura e fără TVA, cu mențiunea de operațiune neimpozabilă în România?
- Ai toate elementele obligatorii, chiar dacă factura e în engleză și în valută?
- Știi că nu ai nevoie de cod special, D390 sau e-Factura pentru acest client?
- Încasarea în valută intră în evidență în lei, la cursul BNR?
Dacă vrei ca facturile către clienții din străinătate să iasă corecte din prima, poți să te porțezi la SOLO aici — platforma îți preia contabilitatea pe ultimul an, pe bază de procură notarială.
Întrebări frecvente despre PFA-ul cu clienți din afara UE
Pune un PFA TVA pe factura către un client din SUA?
Nu, dacă clientul e o firmă: locul prestării serviciului e în SUA, conform art. 278 alin. (2) din Codul Fiscal, deci operațiunea nu se impozitează cu TVA în România. Pe factură se trece, de regulă, mențiunea că operațiunea e neimpozabilă în România.
Am nevoie de cod special de TVA pentru un client din Marea Britanie?
Nu. Codul special de TVA (art. 317) e necesar pentru serviciile către firme din alte state ale UE, iar Marea Britanie nu mai face parte din Uniune. Nici declarația D390 nu se aplică acestor facturi, iar transmiterea în e-Factura nu e obligatorie pentru ele.
Veniturile de la clienții din afara UE intră la plafonul de TVA?
Nu, din 1 septembrie 2025. Prin OG 22/2025, plafonul de scutire de 395.000 lei se calculează doar pe operațiunile cu locul în România, iar serviciile către firme din afara UE au locul prestării în străinătate. Veniturile intră însă integral la impozitul pe venit și la contribuții.
