Durerea în gât este, de cele mai multe ori, cauzată de o infecție virală banală, care trece de la sine în câteva zile. Merită însă un consult și, eventual, un test atunci când durerea este severă, durează mai mult, se însoțește de febră mare sau de dificultăți la înghițire ori respirație. Diferența dintre cele două situații nu se vede mereu cu ochiul liber, de aceea contează semnele asociate.
Termenul medical pentru inflamația gâtului este faringită, iar când sunt afectate și amigdalele se vorbește de amigdalită. Ambele pot fi virale sau bacteriene. Tabelul de mai jos compară cele două tipuri de situații, iar apoi vedem ce teste pot fi folosite și ce nu poți ști fără ele.
Comparație între o durere în gât probabil banală și una care cere evaluare
| Aspect | Tablou adesea banal (de obicei viral) | Tablou care merită evaluat medical |
|---|---|---|
| Simptome asociate | Nas înfundat sau care curge, tuse, răgușeală, strănut | Febră mare, absența tusei, dureri puternice la înghițire |
| Evoluție | Se ameliorează treptat în câteva zile | Se agravează sau persistă peste o săptămână |
| Aspectul gâtului | Roșeață ușoară | Amigdale foarte inflamate, cu depozite sau puncte albe |
| Starea generală | Oboseală moderată | Stare de rău marcată, deshidratare, dificultăți de respirație |
| Ce se face | Odihnă, lichide, tratament simptomatic recomandat de farmacist sau medic | Consult medical; uneori se face un test pentru depistarea unei bacterii |
Tabelul este orientativ. Nici un semn luat singur nu poate confirma tipul de infecție, iar decizia aparține medicului.
De ce nu se poate ghici tipul de infecție
O infecție virală și una bacteriană pot arăta foarte asemănător la prima vedere. În ambele cazuri gâtul poate fi roșu, ganglionii pot fi măriți, iar înghițitul doare. Medicul se orientează după vârstă, după ansamblul simptomelor și după examenul clinic, iar când rămâne un dubiu, poate recomanda un test.
Antibioticele ajută doar în infecțiile bacteriene și nu au niciun efect asupra virusurilor. Luate fără indicație, ele nu scurtează o răceală, dar pot da reacții adverse și pot contribui la rezistența bacteriilor. Din acest motiv, nu se iau „la prima durere de gât” și nu se folosesc rămășițe din alte tratamente.
Ce teste se pot face
Pentru depistarea unei bacterii precum streptococul, medicul poate recomanda un test rapid din secreția faringiană sau o recoltare pentru cultură. Procedura constă într-o atingere rapidă a gâtului cu un tampon steril; poate provoca senzația de vomă, dar durează câteva secunde. Cum se desfășoară, ce se poate depista și cum se pregătește pacientul sunt prezentate în materialul despre exudatul faringian și ce poate depista.
Cum te pregătești pentru recoltare
De regulă, laboratorul cere să nu fi folosit antiseptice pentru gât sau gargară cu câteva ore înainte și să nu fi mâncat sau băut chiar înaintea recoltării. Dacă ai început deja un antibiotic, anunță personalul, pentru că poate influența rezultatul. Nu te grăbi să renunți la testare doar fiindcă ți se pare incomod; informația obținută poate evita un tratament inutil.
Semne de alarmă
Unele situații nu așteaptă o programare obișnuită. Caută ajutor medical urgent dacă apar:
- dificultăți la respirație sau zgomote la inspir;
- incapacitatea de a înghiți saliva sau de a deschide gura normal;
- umflarea marcată a gâtului sau a feței;
- febră mare persistentă, care nu răspunde la măsurile obișnuite;
- stare de confuzie sau somnolență neobișnuită, mai ales la copii.
La copiii mici, plânsul continuu, refuzul de a bea și salivația abundentă pot indica dureri mari la înghițit și merită atenția medicului.
Ce poți face acasă până la consult
Odihna, hidratarea frecventă cu lichide călduțe sau reci, în funcție de ce suportă mai bine, și mediul bine aerisit pot ușura disconfortul. Pastilele de supt și gargarele pot oferi alinare locală temporară, dar nu tratează cauza. Pentru febră sau durere, discută cu farmacistul sau cu medicul ce produse sunt potrivite vârstei și afecțiunilor tale.
Evită fumatul și aerul foarte uscat, care irită mucoasa. Dacă locuiești cu alte persoane, spălatul mâinilor și evitarea schimbului de pahare sau tacâmuri reduc riscul de transmitere.
Când revii la medic
Dacă simptomele nu se ameliorează în câteva zile, dacă ai episoade frecvente de amigdalită sau dacă durerea reapare des, merită o evaluare mai amănunțită. Unele infecții, tratate incomplet, pot avea complicații, iar medicul va ști ce investigații sunt utile. Spune-i cât au durat simptomele, ce ai luat și ce contacte ai avut cu persoane bolnave.
Mai multe explicații pe înțeles despre diverse probe și analize, de la gât la urină, găsești pe site-ul MedicalAzi, util ca punct de plecare pentru întrebările de la consult.
Ideea practică de reținut: majoritatea durerilor în gât trec singure, dar semnele de alarmă și evoluția lentă sunt motive bune pentru a cere părerea unui medic.
Cum se deosebesc durerea de gât de alte probleme
Nu orice durere resimțită în zona gâtului vine din faringe. Refluxul gastroesofagian poate da senzație de arsură sau de nod în gât, mai ales dimineața. Alergiile pot provoca scurgeri de secreții pe peretele posterior al gâtului și o iritație persistentă. Aerul uscat, fumul sau vorbitul prelungit irită, de asemenea, mucoasa, fără să existe vreo infecție.
Dacă disconfortul revine mereu în aceleași condiții, notează când apare și ce îl precede. Aceste observații îl ajută pe medic să distingă între o infecție și o iritație cronică. Aceeași atenție merită răgușeala care durează mai multe săptămâni, caz în care e nevoie de o evaluare dedicată, nu de o altă cură de gargară.
La copii, durerea în gât se asociază uneori cu dureri de burtă sau cu vărsături, fără ca părintele să facă imediat legătura. Un examen al gâtului face parte, de aceea, din controlul unui copil cu febră fără o cauză evidentă.
