Inspecția mașinii înainte de cumpărare înseamnă patru lucruri făcute în ordine: verifici actele, examinezi caroseria și interiorul, urmărești motorul la rece și pornești la un test drive de cel puțin 20–30 de minute. Nu ai nevoie de scule speciale pentru prima trecere, doar de lumină bună, timp și răbdare să nu te grăbești.
Chiar și mașinile de clasă înaltă, cum este cea prezentată în materialul despre motivele pentru care alegi un Mercedes-Benz S-Class, pot avea istorii diferite. Prețul și numele modelului nu înlocuiesc verificarea, ci o fac și mai necesară, pentru că reparațiile la sisteme complexe costă mult.
Cum începi: cu actele, nu cu motorul
Înainte să ridici capota, cere cartea de identitate a vehiculului și certificatul de înmatriculare. Compară seria de șasiu (VIN-ul, un cod de 17 caractere) din acte cu cea gravată pe caroserie și vizibilă în dreptul parbrizului. Orice diferență sau urmă de ștergere oprește discuția. Verifică apoi dacă numele din acte este cel al persoanei cu care vorbești.
Cere și istoricul inspecțiilor tehnice periodice și, dacă există, cartea de service. Kilometrajele consemnate la fiecare inspecție formează o scară: ar trebui să crească constant, fără salturi înapoi. Unele instituții publice permit consultarea istoricului unui vehicul după seria de șasiu, așa că merită să verifici ce variante există în prezent în țara ta.
Ce urmărești la caroserie și sub mașină?
Privește mașina din unghi, în lumină naturală, de la distanță de câțiva metri. Reflexia în vopsea trebuie să fie uniformă. Diferențele de nuanță între două elemente vecine, spațiile inegale între portiere, aripi și capotă sau urmele de vopsea pe garnituri indică reparații după un impact. Nu este o condamnare, dar trebuie să afli ce s-a întâmplat și cum a fost reparat.
- Pragurile, pasajele roților și baza stâlpilor: caută bășici sub vopsea, semn de rugină începută.
- Sub mașină: urme de ulei, lichid de răcire sau lichid de frână pe asfalt sau pe piesele metalice.
- Pneurile: uzură uniformă pe toată banda. O uzură doar pe margini arată probleme de geometrie sau amortizare.
- Geamurile: dacă toate poartă aceeași marcă și același an, este un indiciu bun; unul singur diferit sugerează înlocuire.
Dacă ai la îndemână un aparat de măsurat grosimea stratului de vopsea, folosește-l, dar nu te baza doar pe el. Un strat gros nu spune dacă reparația a fost bine făcută, iar un strat subțire poate fi rezultatul unui polisaj prea agresiv.
Cum verifici motorul și interiorul?
Cere să pornești tu motorul, la rece. Un motor încălzit în prealabil poate ascunde probleme de pornire, zgomote scurte sau fum albastru. La pornire, ascultă dacă merge fără scuturături, dacă martorii de pe bord se sting după câteva secunde și dacă nu apare niciun martor aprins după pornire. Uită-te la fumul din țeavă: alb subțire e normal pe frig, negru des sau albastru persistent nu este.
Deschide capota și vezi dacă nivelul de ulei este între cele două repere, dacă uleiul nu arată ca o pastă maronie și dacă lichidul de răcire are culoarea corectă, fără urme de ulei. Un motor prea curat poate fi spălat de curând, ceea ce ascunde scurgeri, dar și un motor plin de noroi merită o întrebare.
În interior, verifică dacă uzura se potrivește cu kilometrajul. Un volan lustruit, o schimbătoare tocită și scaune lăsate la 80.000 de kilometri anunțați sunt neconcordanțe. Testează tot ce se poate apăsa: geamuri, aer condiționat, încălzire, centrală, oglinzi, sistemul audio, senzorii de parcare. Fiecare funcție defectă este un argument de negociere sau o bifă de care te ferești.
Ce urmărești la testul de drum?
Alege un traseu care include oraș, o porțiune rapidă și, dacă se poate, o denivelare. Lasă radioul oprit. Ascultă zgomote la suspensie, în special la trecerea peste borduri sau gropi, și verifică dacă mașina trage într-o parte la frânare. Pedala de frână trebuie să aibă o cursă constantă, fără vibrații în volan, iar volanul trebuie să revină singur la centru după o curbă.
La o mașină cu cutie manuală, ambreiajul ar trebui să prindă lin, fără să alunece la accelerare puternică, iar treptele să intre fără scrâșnet. La o cutie automată, urmărești schimbările de treaptă: smucituri sau întârzieri sunt un semnal serios. Dacă mașina vine cu un program de garanție, cere să vezi în scris ce acoperă, așa cum se discută în articolul despre mașinile cu program de garanție față de cele rulate obișnuit.
Când ceri o a doua părere de la un service?
Ori de câte ori ești aproape de decizie. O verificare la un service independent, făcută pe elevator, cu scanare a erorilor din calculator, durează de regulă o oră sau două și poate descoperi probleme pe care nu le vezi: joc în articulații, coroziune pe elementele de sub mașină, erori șterse din memorie. Propune vânzătorului să o faci în ziua de întâlnire, pe cheltuiala ta. Dacă refuză sau amână de fiecare dată, ai primit un răspuns.
Odată ce ai terminat inspecția, treci prin ce ai notat și pune o sumă pe fiecare defect. Dacă totalul reparațiilor necesare mută mașina deasupra bugetului, discuția despre preț devine firească. Dacă lista este lungă și presupune lucrări majore, nu te teme să renunți: va mai apărea o mașină.
